Douăsprezece melodii despre teroare, uitare și speranță.
OK Computer
Radiohead
12
Puține albume atât de îndrăznețe, creative și neliniștitoare au captivat vreodată imaginația publicului așa cum a făcut-o OK Computer. Un triumf care nu doar că a anunțat o direcție nouă în explorarea muzicii rock, ci a și declanșat înaintea trecerii în noul mileniu un interes promițător, precum și o îngrijorare pentru dispozitivele noastre tehnologice. În cele douăsprezece melodii despre teroare și uitare, Thom Yorke e atât de alienat de societatea din jurul său încât tânjește să fie răpit de extratereștri pentru a putea observa lumea așa cum i-ar plăcea s-o vadă. Albumul rămâne un ciclu de melodii extrem de tulburător, care e totodată magnetic, reorganizarea sound-ului tipic rock ’n’ roll în structuri de o ambiție clasică transformându-l într-una dintre cele mai radicale și necesare mărturii ale genului.
Dincolo de atmosfera tensionată, OK Computer este în final un act de speranță, expresia unei credințe că drumul neînduplecat al progresului nostru nu trebuie să ne afecteze bunătatea interioară. Iar dacă există un remediu pentru ritmul amețitor al tuturor lucrurilor, acesta e destul de simplu: „Idiot, slow down”, cântă Yorke la finalul melodiei „The Tourist”, care încheie albumul. În deceniile care au trecut de când OK Computer a consacrat trupa Radiohead ca purtătoare a stindardului unui nou rock, nemulțumirile, cu precădere izolarea noastră accelerată, au crescut și mai mult. Însă răspunsurile și speranța care se regăsesc pe acest album încă persistă.