În 2001 era în vârful piramidei, dar încă avea resentimente.
The Blueprint
JAY-Z
13
Cu doar câțiva ani înainte, JAY-Z nu reușea să găsească o casă de producție. Acum, nu numai că ducea în spate o întreagă cultură, dar ajuta la legitimarea ei pentru un public care încă ar fi putut-o cataloga drept moft. Lansat pe 11 septembrie 2001, The Blueprint a apărut drept un clasic încă de început. Albumul e brutal („Takeover”), arogant („Girls, Girls, Girls”), jucăuș („Izzo [H.O.V.A.]”) și dezarmant de vulnerabil („Song Cry”). Cu excepția lui LL Cool J, în hip-hop nu prea existau exemple de artiști care să aibă o a doua șansă.
Dar The Blueprint a forțat parametrii lirici ai hip-hop-ului de masă, în timp ce se întorcea la originile formei, datorită sample-urilor de rock clasic și soul (datorate, în parte, unui tânăr producător pe nume Kanye West) ce se regăseau pe album. Rezultatul a fost o creație care a ajutat la stabilirea rapului ca gen muzical cu continuitate istorică.
„E foarte educativ, pentru toți tinerii șmecheri... nu poți urî un om care îți arată pe bune planul său și are și dovada.”
Playboi Carti
„Reasonable Doubt, classic/Shoulda went triple”, spune Jay pe piesa „Blueprint (Momma Loves Me)”. E o referință la primul său album, dar și un memento că nu l-a uitat vreodată. Poți fi oare în vârful piramidei și încă să mai ai resentimente? Pe The Blueprint, Jay are totul și tot nu-i ajunge.