Cea mai îndrăzneață declarație politică din cariera lui Wonder e totodată delirant de funky.
Innervisions
Stevie Wonder
44
Cea mai îndrăzneață declarație politică din cariera lui Wonder, reprezentată prin albumul Innervisions, care abordează dependenții de droguri, rasismul infrastructural, șarlatanii carismatici și creștinii superficiali, a reușit să fie totodată și delirant de funky. Wonder a cântat și a produs aproape tot, iar momentele de reușită muzicală sunt la nivelul celor mai însemnate din cariera sa, deși tonul e mai acuzator ca niciodată.
„Avea un stil prin care putea să apeleze la emoțiile tale și să insiste până când nu aveai de ales decât să te lași cuprins de muzica lui.”
Jack Garratt
„Living for the City” e o febrilă operetă soul de șapte minute despre povara nemiloasă a vieții urbane pentru clasa muncitoare de culoare, în perioada de după mișcarea Black Power. Ultima piesă a albumului, „He’s Misstra Know-It-All”, abordează elegant tipologiile care profită de acele persoane marginalizate, reprezentându-l inclusiv, așa cum mulți au presupus, pe președintele Nixon, care avea să demisioneze curând. Salvarea poate fi găsită pe „Higher Ground”, care afirmă credința lui Wonder în reîncarnare, pe fundalul clavinetului și a basului redat pe sintetizatorul Moog specifice. Atât o despărțire de optimismul hippie al anilor ’60, cât și o cale către viitoruri spirituale posibile, Innervisions l-a consacrat pe Wonder ca fiind cea mai inspirată și mai aparte minte din muzica americană a anilor ’70.