Adoptând arta purificării emoționale și orientând rapul într-o direcție nouă și îndrăzneață.
Flower Boy
Tyler, The Creator
92
Chiar și atunci când era copilul teribil al hip-hopului underground, cele mai provocatoare și ironice albume ale lui Tyler, The Creator ofereau totuși perspective asupra anxietății și autodisprețului de sine. Dar cel de-al patrulea album solo, Flower Boy din 2017, a fost momentul în care Tyler și-a îmbrățișat pe deplin rolul de diarist sangvin, eliminând recursurile la șoc și adoptând integral expresiile de suferință din dragoste și singurătate. El apare ca un autor din mai multe genuri, la fel de probabil să împroaște rime, dar și să cânte într-un falsetto în stil Pharrell, ajungând undeva la intersecția dintre hip-hop, neo-soul și jazz relaxat.
În multe privințe, Flower Boy a anticipat direcția în care se îndrepta muzica în ansamblu, datorită aparițiilor timpurii ale unor viitori creatori de hituri precum Steve Lacy și Kali Uchis. Deși Tyler se înconjoară de o listă de invitați plină de prieteni (Frank Ocean), eroi (Pharrell Williams) și superstaruri rap (A$AP Rocky, Lil Wayne, ScHoolboy Q), Flower Boy este totuși o declarație profund personală a unui artist unic. Întâmplarea face ca, prin exprimarea sa artistică personală, să redefinească direcția hip-hopului într-un mod îndrăzneț.