Un portret al excesului anilor '70 și coloana sonoră a declinului.
Hotel California
Eagles
99
La începutul anului 1976, trupa Eagles a lansat Their Greatest Hits 1971-1975, o compilație care avea să petreacă următoarea jumătate de deceniu în topul Billboard 200 și să devină cel mai bine vândut album american al secolului XX. Dar cea mai populară piesă a trupei, care le-a marcat cariera, era încă la câteva luni distanță: piesa care dădea titlul albumului Hotel California, discul în care Eagles au eliminat orice urmă de rădăcini country-rock și s-au redefinit, stabilindu-și reședința pe marile stadioanele ale lumii.
Această schimbare poate fi atribuită în mare parte nou-venitului: chitaristul Joe Walsh, care a amplificat narațiunea stranie a lui Don Henley cu unul dintre cele mai dramatice solouri de chitară din canonul rock. Acest elan se răsfrânge în ritmul apăsător și puternic din „Victim of Love” și în sunetul disco din „Life in the Fast Lane”, cea mai bună descriere a hedonismului hollywoodian. Hotel California este atât un portret al excesului anilor '70 din culisele mărginite cu cordoane de catifea, cât și coloana sonoră a inevitabilului și crudului declin.
„Au existat unele neînțelegeri, dar totul a fost la nivel creativ. După aceea, am atins un succes care ne-a depășit orice imaginație și nu a mai fost cale de întoarcere.”
Joe Walsh
Eagles